Ancuta Morar- Psiholog, logoped
1. Cand si unde incepe evaluarea copiilor pentru a stabili cine are nevoie de ajutorul unui logoped? Cand trebuie sa isi puna intrebari parintii?
Parintii sunt primii care isi pun intrebari legate de evolutia limbajului copilului. In general, primele preocupari legate de aceasta apar cand copilul este in perioada de varsta 2-3 ani si parintii se ingrijoreaza cand observa diferente in exprimarea verbala a copilului lor fata de ceilalti copii de la cresa sau din cercul de prieteni. Este o varsta in care copiii fac achizitii masive pe toate planurile dezvoltarii, o varsta la care copilul interactioneaza intens cu mediul sau de viata, incepe sa exploreze independent tot ceea ce il inconjoara si este expus la mai multe situatii sociale odata cu debutul perioadei anteprescolare- integrarea in colectivitatea de la cresa.
Din punct de vedere al limbajului, la aceasta varsta apar diferente semnificative intre copii. Sunt copii care pronunta cateva silabe, reusind sa isi exprime nevoile si sa se faca intelesi cu dificultate si copii care incep sa foloseasca propozitii simple, reusind sa pronunte majoritatea sunetelor si avand o exprimare mai nuantata, pana la copii care reusesc sa recite poezioare simple. Firesc, constatand aceste diferente, parintii incep sa isi puna intrebari si sa se ingrijoreze cu privire la evolutia in plan verbal a copilului.
Adresandu-ne parintilor cu copii aflati in aceasta perioada de varsta si care se confrunta cu astfel de dificulati in ceea ce priveste limbajul, recomadarea noastra este sa nu se ingrijoreze. Este absolut firesc ca in aceasta etapa copiii sa evolueze diferit, fiecare urmand un ritm propriu al dezvoltarii. Daca nu se constata alte dificultati in planul receptivitatii limbajului si copilul este capabil sa inteleaga vorbirea celor din jur, sa execute sarcini simple in urma unor cereri verbale, daca este sociabil si dornic de a stabili conexiuni cu ceilalti prin joaca, este vesel si are interese pentru activitati specifice varstei sale, atunci parintele nu ar trebuie sa isi faca griji, ci sa urmeze ritmul copilul, sa petreaca timp de calitate cu el, sa creeze situatii de joc prin care sa il solicite sa se exprime verbal asa cum poate, sa nu ii vina permanent in intampinarea dorintelor fara a il solicita sa emita verbal ceea ce vrea, toate acestea fara a pune presiune pe copil, fara a il forta sa vorbeasca si, mai ales, fara a il critica si a il corecta permanent. Orice mic efort verbal trebuie apreciat si incurajat, astfel incat copilul sa constientizeze treptat ca unul dintre cele mai importante instrumente prin care se poate conecta cu cei din jurul sau este vorbirea.
In cazul in care parintii observa intarzieri pe alte planuri, copilul nu rapunde la stimuli, pare ca este in lumea lui, nu are contact vizual, nu este interesat de interactiunea cu ceilalti, are comportamente stereotipe, fixatii pe anumite jucarii sau obiecte, fara a se juca in mod functional cu ele, atunci este necesara si parerea unui specialist, medic psihiatru sau psiholog clinician, pentru a elimina posibilitatea unui afectiuni de neurodezvoltare.
Daca, de asemenea, copilul are dificultati de integrare, dupa una sau doua luni nu vrea sa ramana singur la cresa, plange foarte des, are frecvent tantrumuri (crize de plans sau de furie de neoprit), se opune la toate solicitarile externe si parintele simte ca nu mai stie cum sa gestioneze comportamentul copilului, este recomadata consultarea unui specialist pentru a identifica daca in mediul copilului sunt factori educationali nefavorabili, masuri educative gresite, un climat socio-afectiv in familie care interfereaza cu dezvoltarea copilului. Acestea, in mod evident, pot afecta si dezvoltarea limbajului.
In jurul varstei de 4 ani au loc evaluarile in cadrul gradinitelor de stat, odata cu inceperea anului scolar. In acest moment parintii apeleaza la specialisti in recuperarea limbajului, in urma recomandarilor primite in cadrul gradintei din partea educatorilor sau, de multe ori, in urma evaluarilor realizate de logopezii interscolari. De asemenea, multe gradinite private colaboreaza cu un logoped pentru a veni in intampinarea nevoilor copiilor cu intarziere in dezvoltarea limbajului.
In cazul micilor scolari, copii cu varsta de 6/7 ani care urmeaza sa intre in perioada de achizitie a scris- cititului, parintii opteaza, din proprie initiativa sau la recomandarea invatatorilor, pentru interventie logopedica, cu scopul de a preveni transpunerea in scris a tulburarilor de pronuntie.
2. Cand facem diferenta intre stalcitul cuvintelor acela dragalas si o problema reala?
La varsta de 3 ani copilul ar trebui sa comunice utilizand propozitii, sa aiba un vocabular care sa ii permita sa povesteasca despre experientele de peste zi, sa isi comunice nevoile, dorintele si sentimentele. Copiii care intampina dificultati in planul exprimarii verbale, nu reusesc sa se faca usor intelesi, cuvintele pe care le emit sunt foarte stalcite, inverseaza sau inlocuiesc sunete/silabe la nivelul cuvintelor, nu formuleaza propozitii, „stalcitul acela dragalas” la care faceti referire, reprezinta o problema. De la aceasta varsta nu ar trebui sa incurajam vorbirea defectuoasa a copilui, aratandu-ne amuzati de modul cum stalceste cuvintele, pentru ca riscam sa consolidam un mod de a pronunta gresit.
3. Care sunt cele mai frecvente probleme de vorbire cu care se confrunta copiii ajunsi la logoped?
Cele mai frecvente probleme de vorbire sunt dislaliile- copiii care vin la evaluare nu reusesc sa pronunte corect unul sau mai multe sunete.
O alta categorie de copii care incep interventia logopedica sunt cei cu intarziere in dezvoltarea limbajului expresiv. In cazul acesta factorii care stau la baza intarzierii sunt variati. De exemplu, mobilitatea aparatului fonoarticulator (muschii implicati in actul vorbirii) este limitata, copilul nu a fost suficient de mult stimulat verbal, un stil parental extrem de permis care conduce la rasfat, comoditatea de a indica gestual obiectele dorite in locul unei cereri verbale si, una dintre cauzele frecvent intalnite, expunerea la ecrane (joaca nelimitata si nesupravegheata pe tableta sau telefon, foarte mult timp petrecut la televizor).
4. La ce varsta apar cel mai frecvent problemele de vorbire? Pana la ce varsta sunt mai usor de corectat? Exista o varsta minima de la care un parinte poate apela la un logoped?
Problemele de vorbire care impun inceperea demersului logopedic apar in general in jurul varstei de 3 ani, acei copii care nu reusesc sa se exprime in prozpozitii si sa aiba o comunicare functionala cu cei din jurul lor din cauza dificultatilor de pronuntie. Cu cat stimularea verbala are loc mai devreme, cu atat sansele de recuperare a intarzierii in vorbire sunt mai mari, pana la recuperare totala, copilul avand astfel un limbaj adecvat, varstei sale cronolgice.
In cazul copiilor in care intarzierea in limbaj este consecutiva unui diagnostic medical, principiul interventii timpurii este esential, copilul este indicat sa inceapa procesul de recuperare cat mai devreme.
In cazul in care este vorba de un copil tipic, varsta optima de incepere a activitatilor de stimulare a limbajului este de 3 ani.
Daca ne referim strict la dislalii, trebuie sa precizam ca acestea sunt de doua tipuri: dislalii simple si dislalii polimorfe. Dislaliile simple sunt cele in care copilul nu poate pronunta un singur sunet, iar cele polimorfe sunt cele in care copilul nu poate pronunta mai multe sunete. De obicei, corectarea dislaliilor incepe de la varsta de 4 ani. Copilul ar trebui sa poate accesa toate sunetele pana la varsta de 4 ani, exceptand sunetul R, care poate sa apara in tabloul pronuntiei in jurul varstei de 4 ani si jumatate/5 ani. In cazul in care in familie sau printre persoanele care petrec mai mult timp cu copilul exista modele de pronuntie gresite, persoane adulte care au sigmatism (nu emit corect sunetul „S”) sau rotacism (nu emit corect sunetul „R”), se recomanda, de asemenea, o interventie in jurul varstei de 4 ani, pana cand copilul reuseste sa isi automatizeze forma corecta de a pronunta sunetul.
5. In ce consta terapia tulburarilor de limbaj?
Interventia logopedica este particularizata in functie de tulburarea de limbaj a copilului.
In cazul intarzierilor in dezvoltarea limbajului expresiv, in functie de varsta copilului si nivelul sau de achizitii urmarim extinderea vocabularului, invatarea notiunilor legate de categorii de obiecte, stimularea exprimarii in propozitii, dezvoltarea abilitatilor de narare si a vorbirii indeendente etc. Foarte importantă în cadrul fiecărei ședințe de logopedie este exersarea mobilității organelor implicate în vorbire (exerciții de gimnastică fonoarticulatorie ale buzelor, limbii și obrajilor). De obicei, în cazul dislaliilor și al întârzierilor în dezvoltarea limbajului expresiv, fiecare ședință începe cu astfel de exerciții. În ceea ce privește dislaliile, se introduc ulterior tehnici specifice impostării (emiterii izolate) fiecărui sunet. Odată ce sunetul a fost emis corect, va urma introducerea lui în silabe, cuvinte- în poziție inițială, mediană și finală, urmatoarea etapă fiind cea de fixare și automatizare a sunetului la nivelul propozițiilor și în cadrul vorbirii spontane.
In cazul terapiei tulburarilor de ritm si fluenta se folosesc tehnici de relaxare, consiliere psihoeducationala a parintilor, tehnici specifice de inalurare a balbismului, multe activitati care urmaresc consolidarea increderii in sine a copilului etc.
Cel mai important inainte de implementarea tehnicilor specifice terapiei limbajului este crearea unui mediu securizat, in care copilul sa se simta valoros, apreciat si incurajat. Asa cum o planta are nevoie de apa, aer, pamant ca sa creasca si sa infloreasca, asa copilul are nevoie de aceste seminte de incredere, apreciere si sustinere pentru a depasi orice dificultati cu care se confrunta la un moment dat, inclusiv acestea din planul limbajului.
6. Cat de imporatant este rolul parintilor in aceasta ecuatie? Cate ore pe saptamana trebuie sa lucreze parintii acasa cu copilul pentru a-l ajuta sa rezolve problemele de vorbire? Cat de mult tine reusita terapiei logopedice de parintii copilului?
Rolul parintilor in terapia logopedica este esential. Parintii sunt persoanele care petrec cel mai mult timp cu copiii si ii pot ajuta sa depaseasca dificultatile cu care micutii se confrunta, continuand acasa exercitiile pe care le desfasuram in cabinet si punand accent, la randul lor, pe obiectivele pe care le vizam in recuperare, pe tot parcursul terapiei.
In general, cu majoritatea copiilor cu care lucrez, ma intalnesc de doua ori pe saptamana. Sedintele sunt individuale si, la finalul fiecarei sedinte, parintii primesc feedback despre ceea ce am urmarit in interactiunea terapeutica cu copilul, urmand ca ei sa desfasoare acasa activitati care sa urmareasca acelasi lucru- sa exerseze anumite notiuni de vocabular, sa consolideze sunetul la care lucrez cu copilul, sa il corecteze pe copil atunci cand este cazul, pentru a inlatura deprinderea gresita de a pronunta, sa realizeze impreuna exercitiile de gimnastica fonoarticulatorie etc. Colaboarea din cadrul triadei formata din copil, parinti si logoped este foarte importanta si rezultatele se vor vedea mult mai repede in evolutia copilului pe planul limbajului.
7. Cat dureaza terapia la logoped pentru un copil cu tulburari de vorbire?
Nu putem estima de la prima sedinta de evaluare cat va dura terapia cu un copil. Durata terapiei depinde de multi factori: varsta copilului, ritmul lui de invatare, gravitatea tulburarii de limbaj, freventa sedintelor, implicarea parintilor in terapie etc. Pe baza experintei pot estima o anumita durata a terapiei in cazul terapiei logoedice a unei dislalii, de exemplu, insa aceasta nu este aplicabila la toate categoriile de tulburari de limbaj.
8. Sunt si cazuri in care terapia nu functioneaza?
Terapia logopedica functioneaza in toate cazurile in care este recomadata de specialist (logoped, psiholog, medicul psihiatru). De obicei, prezenta unui diagnostic medical limiteaza sfera de interventie logopedica. Avand un diagnostic, putem prefigura si limitele pana la care intervenim in favoarea dezvoltarii maximale a abilitatilor de comunicare.
Leave a Comment